O zonă de pădure de dimensiunea Franței a crescut în ultimii 20 de ani

În ultimele decenii, veștile legate de soarta pădurilor la nivel mondial au fost în marea majoritate proaste, însă un studiu recent a arătat că unele zone împădurite au capacitatea să revină la ce au fost înainte și să se extindă dacă li se oferă șansa.

Începând cu anul 2000, o zonă de pădure de mărimea Franței a crescut în mod natural în întreaga lume, potrivit unei noi analize. Suprafața ei este suficientă pentru a absorbi echivalentul a 5,9 gigatone de dioxid de carbon, mai mult decât emisiile anuale ale Statelor Unite.

• Care va fi ultima ființă de pe Pământ?
• Test de cultură generală. Care fruct digeră insecte?

„Datele arată potențialul enorm al habitatelor naturale de a se recupera atunci când li se oferă șansa. Dar nu este o scuză pentru ca oricare dintre noi să așteptăm să se întâmple acest lucru”, a declarat John Lotspeich, directorul executiv al Trillion Trees, care a publicat un raport în urma unei colaborări între WWF, BirdLife International și WCS. La trasarea concluziilor au fost folosite date din imagini prin satelit adunate pe o perioadă de mai bine de 30 de ani din 29 de țări din 13 ecoregiuni.

Pădurile s-au regenrat masiv în China și Brazilia

Punctele fierbinți ale defrișărilor ar putea fi găsite pe tot globul. De exemplu, zone împădurite au reapărut recent la nord-est de Beijing, în nordul Chinei, în urma eforturilor guvernamentale de a combate furtunile severe de praf, contribuind astfel foarte mult la refacerea florei locale. Un alt exemplu bun poate fi găsit în nord-vestul Braziliei, unde renunțarea în anumite locuri la agricultură a însemnat reapariția unor zone împădurite.

După cum sugerează aceste exemple, refacerea pădurilor a fost determinată de o serie de factori. Unii sunt neclari, dar alți factori au fost rezultatul unei mai bune gestionări a problemei pădurilor, în timp ce alții au fost naturali, cum ar fi regenerarea după incendii forestiere.

Așa cum se poate vedea în porțiuni mari din China, politicile guvernamentale la nivel național au contribuit, de asemenea, la creșterea semnificativă a suprafeței forestiere în câțiva ani. Angajamente și politici similare au fost recent adoptate în întreaga lume.

Defrișările, mai mari decât zonele de pădure care se refac în mod natural

Deși raportul evidențiază multe succese, nu minimizează amploarea problemei. Multe zone, cum ar fi Pădurea Atlantică de-a lungul coastei de est a Braziliei, au cunoscut o refacere considerabilă în ultimele două decenii, dar rămân în continuare mult sub întinderea lor istorică. Între timp, în afara acestor zone, despăduririle continuă să afecteze cele mai vitale zone forestiere ale lumii.

Pădurile restabilite nu vor rezolva instantaneu problema schimbărilor climatice sau a defrișărilor, dar acest raport arată că refacerea lor ar putea avea un impact semnificativ asupra stării mediului natural al planetei.

„Știința este clară: dacă vrem să evităm schimbările climatice periculoase și să ne întoarcem la natură, trebuie să oprim atât defrișările, cât și să refacem pădurile naturale”, a explicat William Baldwin-Cantello, director la WWF-UK, citat de IFL Science.

„De multă vreme știm că regenerarea pădurilor în mod natural este adesea mai ieftină, mai bogată în carbon și mai bună pentru biodiversitate decât pădurile plantate activ, iar această cercetare ne spune unde și de ce se întâmplă regenerarea și cum putem recrea aceste condiții în altă parte”, a adăugat Baldwin-Cantell.

Acesta a avertizat însă că milioane de hectare de păduri sunt defrișate în fiecare an, mult mai mult decât zonele forestiere care se regenerează, de aceea problema distrugerii pădurilor rămâne una majoră.

Vă recomandăm să citiți și:

Unul dintre triburile pe cale de dispariţie este ameninţat de defrişarea pădurii amazoniene

Ascensiunea și declinul pădurilor tropicale au declanșat dispariția oamenilor timpurii și a megafaunei din Asia

România, locul în care sunt distruse ultimele păduri ale Europei – presa germană

Restabilirea suprafeţelor împădurite, soluţia de atenuare a schimbărilor climatice